Înainte de a începe un nou capitol, haideti să recitim cu atenție anul 2020!
Când noi, urbaniștii, în special în contextul planificării strategice, subliniem imprevizibilitatea evenimentelor, ne referim la situații precum cele pe care anul 2020 ni le-a adus o dată cu apariția COVID19. Cu toate acestea, nu vreau să vă vorbesc despre acest subiect, deoarece cred că s-au cheltuit deja prea multe cuvinte, când poate, în fața anumitor situații critice, tăcerea și reflecția cântăresc mai mult. Putem doar să încercăm să înțelegem ce trebuie schimbat acum pentru a preveni apariția acestor situații și mai frecvent in anii ce vor veni.
Noi, cei care ne ocupăm de oraș, de modul de organizare și de administrare a lui, de proiectarea spațiilor sale, a serviciilor sale și așa mai departe, trebuie să fim conștienți de faptul că orașele sunt marile înfrânte ale acestui an. Modelul orașului contemporan a arătat tuturor defectele sale. Orașul a fost dezvelit. Limitele și riscurile urbanizării au devenit evidente. Urbanizarea multor zone ale planetei înseamnă doar informalitate, periferizare, exploatare pentru mulți oameni și creșterea disparităților.
Entuziasmul multora care investesc în ei înșiși și în averea lor pentru a găsi răscumpărarea; o viață diferită în oraș, duce adesea la dezamăgire. Multi pleacă din mediul rural pentru a ajunge, de obicei, să gestioneze o viață dificilă și să trăiască în situații de tranziție informală, într-un limbo care nu reprezintă nici iadul, nici raiul: zone de tranziție permanente în care sunt generate cele mai dificile provocări cu care trebuie să ne confruntăm și cărora deseori nu le putem face față. Dar acolo este evident prezentă o boală, pentru care încă nu am început studierea vaccinului: disparitatea.
Inegalitatea are o enormă forță creativă și generatoare: conflictele etnice, bolile infecțioase, terorismul, impactul asupra climei, insecuritatea energetică, deficitul de hrană și apă, fluxurile migratorii sunt toate consecințele unui model inechitabil de dezvoltare planetară care este încă departe de a crea modele reziliente și sustenabile.
Cum putem contribui noi, ca urbaniști?
Evident, nu există un singur răspuns. Din laboratorul Urbasofia observăm schimbarea profesiei noastre. O schimbare care reunește două contradicții aparente, dar care, în schimb, sunt strâns conectate și generează sinergie:
• O atenție reînnoită la teritoriul fizic (Green Deal, Soluții bazate pe natură, valorizarea patrimoniului cultural, crearea locului etc.).
• O nevoie puternică de a lucra la un nivel înalt și intangibil de coordonare și integrare a valorilor care structurează guvernanța teritorială (tranziții juste ale politicilor teritoriale, cerințe pentru promovarea și gestionarea proceselor decizionale multi-actori, regândirea mecanismelor de guvernanță urbană și teritorială într-un mod multi-scalar etc.).
Pe de-o parte, vorbim despre o puternică materializare a disciplinei noastre, pe de altă parte, de o puternică chemare cu privire la principiile planificării și la cadrele care structurează relațiile de luare a deciziilor ce stau la baza dezvoltării durabile și coerente a orașelor.
Profit de acest buletin informativ de sfârșit de an pentru a mulțumi tuturor oamenilor și instituțiilor, (din ce în ce mai multe), care au ales să colaboreze cu Urbasofia și care și-au pus încrederea în ideile și serviciile noastre. În sfârșit, o îmbrățișare mare pentru toată echipa Urbasofia, pentru seniori, acum profesioniști internaționali și pentru noii veniți. Încă nu am întâlnit personal mulți dintre noii cercetători și urbaniști angajați anul acesta în echipă, din cauza pandemiei; dar față de aceștia, cu care am interacționat doar prin intermediul ecranului computerului, vreau să spun că sper să-i întâlnesc personal în curând și să fim protagoniști, împreună, în multe proiecte noi.
Vă urez sărbători fericite vouă, cititorilor buletinului nostru informativ și tuturor celor care ne urmăriți atât din România cât și din restul lumii!
Pietro Elisei
Director Urbasofia
Decembrie 2020