Consortiul DanuP-2-Gas, tocmai a lansat al patrulea newsletter al proiectului. Aflati ultimele noutăți acum că proiectul și-a terminat a doua perioada de raportare și a început-o pe cea de-a treia. Ce rezultate am mai avut? Pe unde am mai fost? Ce o sa urmeze in continuare pentru DanuP-2-Gas? Puteți afla citind newsletterul nostru. Click pe coperta de mai jos.

Pentru newsletterul in limba engleză accesați următorul link.

Unul dintre rezultatele principale ale pachetului de lucru T2 (Alăturare, Activare și Îndrumare) de care Urbasofia este responsabilă în cadru proiectului ISTER și anume: înființarea grupului de părți interesate multilaterale (MLSG) a fost finalizat! Ne pregătim acum pentru atelierele de formare transnațională și consolidarea capacităților!

MLSG a reunit toate părțile interesate relevante în provocarea abordată de proiectul ISTER, în special în protecția, valorificarea, gestionarea și utilizarea durabilă a rutelor romane și a așezărilor de patrimoniu. Workshop-urile locale au ca scop întărirea capacităților părților interesate locale reprezentate în MLSG, pentru a crea un lanț de guvernanță orizontal capabil și puternic.

Vor fi organizate două tipuri de workshop-uri:

(1) un atelier transnațional de o zi pentru consolidarea capacităților pentru partenerii de proiect care se va ține în Alba Iulia în luna septembrie a acestui an și

(2) trei ateliere locale de consolidarea capacităților în fiecare teritoriu reprezentat de partenerii tematici și teritoriali din proiect. Acestea vor fi organizate sub forma unor ateliere de jumătate de zi, începând cu sfârșitul acestui an.

Rămâneți aproape pentru a ne urmări progresul pe mai departe!

Suntem încântați să vă prezentăm flyerul proiectului DanuP-2-Gas, care este disponibil acum și în limba română. Acesta poate fi accesat in format PDF accesând următorul link.

Domnul Felix-Florin Marcu, managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, a vorbit la un program de știri locale despre cele două descoperiri foarte importante făcute de cercetătorii din Cluj-Napoca în urma excavărilor de pe autostrada Transilvania. Primul este un tronson de drum descoperit în zona dintre satele Nădășelu și Șardu, scos la lumină de arheologii din muzeul nostru. A doua descoperire, făcută de colegii noștri de la Institutul de arheologie și istoria artei, este o porțiune de drum mai bine conservată, găsită în vecinătatea localității Sutoru, unde a existat și un fort roman. Domnul Felix Marcu a vorbit și despre importanța acestor două întinderi, care ne erau cunoscute teoretic, datorita pietrolor miliare dintre localitățile Aiton și Mera, pietre care datează din secolul al II-lea și care ne oferă informații importante despre drumul imperial care ducea de la Drobeta la Porolissum și care includea aceste două sectoare. Un alt subiect abordat a fost acela al posibilității de a păstra aceste descoperiri cât mai bine posibil și a includerii teilor daci pe lista patrimoniului UNESCO, având în vedere modul în care este cea mai lungă și cea mai complexă întindere neîntreruptă de tei din Europa. Ultimul subiect abordat a fost cel al restaurării cetății medievale din Bologa, unde muzeul nostru a efectuat cercetările și care va fi deschis publicului cândva în această vară.

Pentru interviu: https://www.facebook.com/tvrcluj/videos/1082390768934803

Pentru prezentarea drumului de la Sutoru:

Foto: Raducu P Drum

Istoria localității cunoscute pe atunci drept Sopianae – acum Pécs – datează din secolul al II-lea, când o așezare cu o locație și un climat favorabil, dar nu prea bine dezvoltată din punct de vedere urban, s-a dezvoltat la poalele sudice ale Munților Mecsek la intersecția rutelor comerciale. La sfârșitul secolului al III-lea, mica așezare timpurie căpătase deja un aspect mai urban și între timp a ajuns la rangul de oraș. Până la sfârșitul secolului al III-lea, devenise centrul și sediul administrativ al provinciei Panonia, Valeria de unde guvernatorul gestiona provincia care mai avea încă 3 zone.
Acolo este și azi prezentă necropola creștină timpurie din Pécs (Sopianae) este inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Centrul religios și cimitirul, care datează din secolul al IV-lea. Acolo sunt și astăzi regăsite mai multe morminte, capele de morminte și clădiri de înmormântare (mausoleul, Cella Trichora, Cella Septichora) lucruri care conferă indicii despre prezența unei comunități creștine numeroase. Cele trei situri principale ale complexului turistic sunt Centrul Cella Septichora, Mausoleul timpuriu creștin și edificiile de înmormântare din strada Apáca.

(Sursa: https://www.pecsorokseg.hu/)

Unul dintre punctele importante din Ungaria privind rutele romane prezent în proiectul ISTER este Salla. Situat la intersecția râului Zala și a Drumului Chihlimbarului din județul Zala, istoria zonei datează din epoca preromană și este încă folosită ca drum de importanță internațională, deși semnificația sa cunoaște fluctuații în Epoca romană. Salla este un exemplu tipic de așezare a cărei importanță a fost determinată în primul rând de rutele comerciale. Salla a fost astfel conectat la rețeaua drumului Panonian prin două drumuri importante: Drumul Chihlimbar și drumul care circulă în Valea Zala.

Izvoarele istorice arată că locul în care se află acum Salla a găzduit o așezare încă din perioada celtică, dar adevărata sa dezvoltare și înflorire a început cu secolul I, când legiunile romane și-au stabilit tabăra aici.
În 124, împăratul Hadrian a acordat orașului statutul de oraș sub numele Municipium Aelium Salla. Ulterior în zonă au survenit diverse dinamici în ceea ce privește statutul socio-economic.

Au fost identificate rămășițe de ornamentare florare și ale arbuștior și câteva fragmente ale altor elemente decorative ale clădirii. Nu au fost găsite urme de lux în timpul săpăturilor care de regula caracterizeaza locuințele celor mai înstăriții. Au fost descoperite în schimb multe piese din ceramică ceea ce ne conferă o idee despre zona de meșteșuguri în care activau oamenii locului.

Deși sursele și dovezile reliefează faptul că Salla a fost abandonată de populația romana undeva în secolul al IV-lea, urmele prezenței lor acolo sunt observabile și astăzi.

Primul newsletter pentru proiectul DanuP-2-Gas sau “Model inovator pentru a stimula securitatea și diversitatea energetică în regiunea Dunării prin combinarea bioenergiei cu surplusul de energie regenerabilă” a fost publicat pe site-ul Interreg Danube Trasnational Program.

Newsletter-ul poate fi vizualizat prin accesarea următorului link.

Scopul întâlnirii, care a avut loc pe 17 noiembrie pe platforma ZOOM, a fost să ajungă la un grup cât mai larg de potențiali actori urbani interesați și să crească conștientizarea cu privire la proiectul ISTER pentru a stabili potențiale inițiative sinergice. Întâlnirea a reunit 131 de participanți, atât parteneri din cadrul proiectului ISTER cât și autorități publice regionale și locale, grupuri interesate (inclusiv ONG-uri), IMM-uri și participanți publici în general. Întâlnirea a fost formată din 2 module principale:

Modulul 1 – Discursuri susținute de o serie de experți relevanți pentru subiectul patrimoniului cultural & Tur virtual de expoziție în cadrul Muzeului Național de Istorie din Transilvania cu tematica: „Frontierele Imperiului Roman în România”

Modulul 2 – Discuție deschisă cu reprezentanți ai partenerilor principali din proiecte ce au legătură cu tematica Patrimoniului cultural roman & secțiunea dedicată de Întrebări și răspunsuri.

În cadrul întâlnirii a fost evidențiată importanța a două aspecte: (1) activarea unui cluster la nivel local printr-o abordare care să implice atât actori urbani privați cât și publici, comunități locale, turiști, dar și politicieni și (2) încorporarea protecției și conservării patrimoniului cultural cu mediu economic pentru a asigura o dezvoltare durabilă a orașelor.

În plus, consorțiul ISTER a avansat, lucrările privind screening-ul de bază al rețelei romane de rute și așezări, care va fi făcut public începând cu anul viitor! Urbasofia a contribuit intens cu conținut referitor la cadrul politicilor și reglementărilor pentru patrimoniul arheologic la nivel național, la definirea problemelor de utilizare a terenului pentru conservarea patrimoniului cultural precum și la identificarea „ingredientelor” cheie pentru conservarea patrimoniului cultural, cu accent pe traseele culturale (romane). Screening-ul de bază va ajuta ulterior la dezvoltarea Catalogului ISTER cu Rutele și Așezările Romane de-a lungul Regiunii Dunării.

Și pentru că nu există niciodată suficiente vești bune … Broșura inițială a proiectului ISTER a ieșit la lumină! O puteți vedea mai jos.  Rămâneți la curent pe website-ul nostru și pe conturile de socializare pentru mai multe noutăți legate de  progresul proiectului!

Înainte de a începe un nou capitol, haideti să recitim cu atenție anul 2020!

Când noi, urbaniștii, în special în contextul planificării strategice, subliniem imprevizibilitatea evenimentelor, ne referim la situații precum cele pe care anul 2020 ni le-a adus o dată cu apariția COVID19. Cu toate acestea, nu vreau să vă vorbesc despre acest subiect, deoarece cred că s-au cheltuit deja prea multe cuvinte, când poate, în fața anumitor situații critice, tăcerea și reflecția cântăresc mai mult. Putem doar să încercăm să înțelegem ce trebuie schimbat acum pentru a preveni apariția acestor situații și mai frecvent in anii ce vor veni.

Noi, cei care ne ocupăm de oraș, de modul de organizare și de administrare a lui, de proiectarea spațiilor sale, a serviciilor sale și așa mai departe, trebuie să fim conștienți de faptul că orașele sunt marile înfrânte ale acestui an. Modelul orașului contemporan a arătat tuturor defectele sale. Orașul a fost dezvelit. Limitele și riscurile urbanizării au devenit evidente. Urbanizarea multor zone ale planetei înseamnă doar informalitate, periferizare, exploatare pentru mulți oameni și creșterea disparităților.

Entuziasmul multora care investesc în ei înșiși și în averea lor pentru a găsi răscumpărarea; o viață diferită în oraș, duce adesea la dezamăgire. Multi pleacă din mediul rural pentru a ajunge, de obicei, să gestioneze o viață dificilă și să trăiască în situații de tranziție informală, într-un limbo care nu reprezintă nici iadul, nici raiul: zone de tranziție permanente în care sunt generate cele mai dificile provocări cu care trebuie să ne confruntăm și cărora deseori nu le putem face față. Dar acolo este evident prezentă o boală, pentru care încă nu am început studierea vaccinului: disparitatea.

Inegalitatea are o enormă forță creativă și generatoare: conflictele etnice, bolile infecțioase, terorismul, impactul asupra climei, insecuritatea energetică, deficitul de hrană și apă, fluxurile migratorii sunt toate consecințele unui model inechitabil de dezvoltare planetară care este încă departe de a crea modele reziliente și sustenabile.

Cum putem contribui noi, ca urbaniști?

Evident, nu există un singur răspuns. Din laboratorul Urbasofia observăm schimbarea profesiei noastre. O schimbare care reunește două contradicții aparente, dar care, în schimb, sunt strâns conectate și generează sinergie:

• O atenție reînnoită la teritoriul fizic (Green Deal, Soluții bazate pe natură, valorizarea patrimoniului cultural, crearea locului etc.).

• O nevoie puternică de a lucra la un nivel înalt și intangibil de coordonare și integrare a valorilor care structurează guvernanța teritorială (tranziții juste ale politicilor teritoriale, cerințe pentru promovarea și gestionarea proceselor decizionale multi-actori, regândirea mecanismelor de guvernanță urbană și teritorială într-un mod multi-scalar etc.).

Pe de-o parte, vorbim despre o puternică materializare a disciplinei noastre, pe de altă parte, de o puternică chemare cu privire la principiile planificării și la cadrele care structurează relațiile de luare a deciziilor ce stau la baza dezvoltării durabile și coerente a orașelor.

Profit de acest buletin informativ de sfârșit de an pentru a mulțumi tuturor oamenilor și instituțiilor, (din ce în ce mai multe), care au ales să colaboreze cu Urbasofia și care și-au pus încrederea în ideile și serviciile noastre. În sfârșit, o îmbrățișare mare pentru toată echipa Urbasofia, pentru seniori, acum profesioniști internaționali și pentru noii veniți. Încă nu am întâlnit personal mulți dintre noii cercetători și urbaniști angajați anul acesta în echipă, din cauza pandemiei; dar față de aceștia, cu care am interacționat doar prin intermediul ecranului computerului, vreau să spun că sper să-i întâlnesc personal în curând și să fim protagoniști, împreună, în multe proiecte noi.

Vă urez sărbători fericite vouă, cititorilor buletinului nostru informativ și tuturor celor care ne urmăriți atât din România cât și din restul lumii!

Pietro Elisei

Director Urbasofia

Decembrie 2020

Tocmai am avut primul webinar dintr-un set de cinci. Subiectul pe care l-am abordat a fost “Orașele postindustriale și economia verde”, un subiect tematic care se referă la Baia Mare și proiectul SPIRE.
În calitate de speakeri, am avut oameni inspirați, care lucrează în domeniul conex: Raffaele Barbato (Urban Innovative Actions), Pietro Elisei (UIA și URBACT Expert), Luigi Iannitti și Valerio Manelfi (RESET), Sabina Leopa (Urbasofia). Printre subiectele pe care le-am discutat s-au regăsit: rolul important al experimentării și al transferului de cunoștințe / starea orașelor industriale și oportunitățile sale / trecerea către un comportament mai ecologic / lanțuri de valoare durabile ale energiei verzi / starea de poluare din Baia Mare împotriva ambiției și obiectivelor SPIRE. Discuția este una captivantă, cu accent pe soluții inovatoare și creative pentru viitorul orașelor post-industriale. SPIRE Baia Mare are obiectivul de a permite regenerarea urbană, socială și economică. Verificați webinarul complet mai jos și rămâneți la curent cu următorul pe 3 noiembrie Noi considerente despre participarea și co-crearea în timpuri de distanțare socială.